Editura Scientia – Universitatea Sapientia

Prezenta lucrare se adresează studenţilor din anul III de la profilul universitar filologic, care se ocupă de studiul literaturii de după al Doilea Război Mondial. Când abordăm fenomenul literar contemporan într-un timp atât de scurt – durata unui singur semestru – rareori ne rămâne timp şi pentru o privire mai profundă în interiorul fenomenului dramaturgiei contemporane. Studenţii noştri au prea puţine cunoştinţe despre autori ca Marin Sorescu, Romulus Guga, Iosif Naghiu, I. D. Sîrbu, Dumitru Radu Popescu, Teodor Mazilu, ca să nu îi amintim decât pe câţiva dintre cei mai reprezentativi creatori de teatru. Astfel s-a născut ideea unui curs despre complexul fenomen al dramaturgiei româneşti începând cu anii ’60, fără de care literatura contemporană nu poate fi înţeleasă în esenţa ei.
După o scurtă privire bio-bibliografică, ne-am oprit la câte un text ilustrativ pentru creaţia fiecăruia dintre cei zece dramaturgi, prin intermediul operei cărora dezbatem trăsăturile expresionismului, problematica parabolei dramatice, a teatrului de idei sau a teatrului politic, în contextul realităţilor socio-politice din anii regimului comunist. Am analizat, de asemenea rolul ironiei şi al parodiei în conturarea mesajului subversiv al textului dramatic contemporan.
La finalul cursului, oferim studenţilor fragmente de texte dramatice, care se pot constitui în puncte de plecare ale dezbaterilor de seminar.